Stiri 365

România își întărește apărarea aeriană în fața dronelor rusești. Miruță: Țara noastră trebuie să fie pregătită să apere atât spațiul național, cât și pe cel al NATO

Acasa / Actualitate / Știri / România își întărește apărarea aeriană în fața dronelor rusești. Miruță: Țara noastră trebuie să fie pregătită să apere atât spațiul național, cât și pe cel al NATO

România își întărește apărarea aeriană în fața dronelor rusești. Miruță: Țara noastră trebuie să fie pregătită să apere atât spațiul național, cât și pe cel al NATO

România se află într-o situație de securitate tot mai complicată, pe fondul războiului din Ucraina și al incidentelor repetate în care drone implicate în atacurile asupra teritoriului ucrainean ajung în apropierea sau chiar în interiorul spațiului aerian românesc. Autoritățile de la București susțin că apărarea aeriană trebuie adaptată permanent, iar România trebuie să fie pregătită nu doar să-și protejeze propriul teritoriu, ci și să contribuie la apărarea flancului estic al NATO.

Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat în ultimele săptămâni că una dintre principalele provocări este reprezentată de dronele care evoluează la altitudini foarte mici. Acestea pot fi mai dificil de detectat și urmărit de anumite sisteme radar, ceea ce face ca apărarea împotriva lor să necesite o combinație de tehnologii, supraveghere permanentă și reacție rapidă.

Incursiunile dronelor au devenit o problemă constantă

Poziția geografică a României o plasează direct în apropierea uneia dintre cele mai active zone de conflict din Europa. Frontiera cu Ucraina se întinde pe sute de kilometri, iar atacurile rusești asupra infrastructurii ucrainene din apropierea Dunării și a Mării Negre au dus în repetate rânduri la apariția unor situații periculoase pentru țara noastră.

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Apărării în luna mai, 14 drone intraseră în spațiul aerian al României de la începutul anului. La acel moment, oficialul pleda inclusiv pentru consolidarea apărării pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice.

Situația a continuat să evolueze în lunile următoare. În iulie, România a raportat mai multe interceptări succesive ale unor drone care au pătruns ilegal în spațiul aerian național. Cel puțin una dintre acestea a fost confirmată ulterior ca fiind de origine rusească, potrivit declarațiilor ministrului Apărării.

Cel mai recent incident major a avut loc pe 16 august 2026. Un avion F-18 aparținând unei unități spaniole NATO dislocate în România a interceptat și doborât o dronă care intrase ilegal în spațiul aerian românesc. Aeronava fără pilot a fost detectată după ce a trecut dinspre Republica Moldova în România, iar resturile au căzut într-o zonă nelocuită. Potrivit informațiilor disponibile, drona este suspectată că ar fi de origine rusească, însă ancheta privind proveniența sa continuă.

De ce este dificilă apărarea împotriva dronelor

Una dintre problemele majore este diferența dintre costul unei drone și costul mijloacelor militare folosite pentru a o intercepta.

Dronele de atac pot fi produse relativ ieftin și utilizate în număr mare, în timp ce interceptarea lor cu avioane de luptă și rachete poate presupune costuri mult mai ridicate. Din acest motiv, statele NATO caută soluții care să permită utilizarea unor sisteme specializate, capabile să neutralizeze dronele cu un consum de resurse mai redus.

O altă dificultate este reprezentată de dimensiunea redusă și profilul de zbor al anumitor drone. Un aparat care zboară foarte jos poate fi mai greu de observat de la distanță, în special în zonele în care relieful sau alte obstacole afectează vizibilitatea radarului.

Radu Miruță a explicat că nu există, în prezent, o soluție care să ofere protecție absolută pe fiecare metru pătrat de teritoriu. Din acest motiv, apărarea se bazează pe integrarea mai multor capabilități și pe transmiterea rapidă a informațiilor între structurile militare.

Avioanele de luptă reprezintă doar o parte a răspunsului

Atunci când este detectată o posibilă amenințare, reacția nu se rezumă la ridicarea în aer a avioanelor de vânătoare. Sistemele radar, centrele de comandă, unitățile de apărare antiaeriană și aeronavele aflate în misiuni de poliție aeriană trebuie să funcționeze împreună.

România operează avioane F-16, iar pe teritoriul țării sunt prezente și aeronave ale aliaților NATO. În cazul incidentului din 16 august, reacția a venit din partea unui F-18 spaniol aflat în cadrul dispozitivului NATO din România.

Această cooperare este importantă pentru securitatea întregului flanc estic al Alianței. România nu acționează izolată, ci în cadrul sistemului integrat de apărare al NATO.

În același timp, România participă și la misiuni NATO în afara teritoriului național. Un exemplu recent îl reprezintă participarea avioanelor românești F-16 la misiunea de poliție aeriană din statele baltice, unde aeronavele românești au fost implicate într-un incident de interceptare a unei drone în Estonia.

Miruță: România trebuie să fie pregătită pentru apărarea spațiului NATO

Mesajul transmis de ministrul Apărării este că România trebuie să-și consolideze capacitatea de reacție, dar și să privească apărarea aeriană din perspectiva obligațiilor asumate în cadrul NATO.

În cazul în care incidentele se vor multiplica, presiunea nu va fi doar asupra României. Orice încălcare a spațiului aerian al unui stat NATO poate deveni o problemă pentru întreaga Alianță, mai ales atunci când este vorba despre acțiuni repetate și despre amenințări provenite din zona războiului ruso-ucrainean.

În acest context, România trebuie să poată detecta rapid o dronă, să-i stabilească traiectoria și să determine dacă reprezintă un pericol pentru populație, infrastructură sau instalații militare. Ulterior, autoritățile trebuie să decidă dacă aceasta trebuie urmărită, forțată să-și schimbe traiectoria sau neutralizată.

Costurile interceptării, o problemă pentru toate statele NATO

Unul dintre subiectele discutate în legătură cu atacurile cu drone este raportul dintre costul amenințării și costul răspunsului militar.

O dronă de tip „Shahed” sau un aparat similar poate costa mult mai puțin decât o rachetă antiaeriană ori o oră de operare a unui avion de luptă. Dacă un stat ar utiliza permanent cele mai scumpe sisteme împotriva unor drone ieftine, apărarea ar deveni extrem de costisitoare.

Tocmai de aceea, strategia modernă de apărare aeriană urmărește să combine mai multe niveluri. Avioanele de luptă rămân esențiale atunci când există o amenințare serioasă sau când ținta trebuie interceptată rapid, însă pentru anumite tipuri de drone pot fi mai eficiente sistemele terestre specializate și mijloacele electronice.

România își adaptează astfel tacticile pe măsură ce apar noi tipuri de amenințări. Experiența acumulată în urma incidentelor recente oferă militarilor informații importante despre modul în care pot fi detectate și interceptate aceste aparate.

Un pericol care nu se limitează la spațiul aerian

Problemele de securitate generate de războiul din Ucraina nu se rezumă la dronele care intră în spațiul aerian românesc.

Marea Neagră reprezintă, la rândul ei, o zonă sensibilă. În august, militarii români au intervenit pentru neutralizarea a două drone de tip Gerbera găsite în derivă în apropierea proiectului energetic Neptun Deep. Aparatele au fost distruse controlat pentru a elimina riscul la adresa navigației și a infrastructurii. Originea acestora nu a fost stabilită oficial la momentul raportării incidentului.

Astfel de incidente arată că infrastructura critică devine o componentă importantă a securității naționale. Platformele energetice, porturile, aeroporturile, bazele militare și obiectivele industriale trebuie protejate în condițiile în care amenințările moderne pot apărea rapid și pot fi dificil de anticipat.

Ce înseamnă toate acestea pentru populație

Pentru populația civilă, apariția unei drone în spațiul aerian românesc nu înseamnă automat că există un atac îndreptat împotriva României. În multe situații, aparatele sunt asociate cu atacuri desfășurate în Ucraina și ajung accidental sau prin schimbarea traiectoriei în apropierea teritoriului românesc.

Cu toate acestea, riscul nu poate fi ignorat. În luna mai, o dronă a ajuns pe un bloc din Galați, provocând un incendiu și rănind două persoane. Aproximativ 70 de oameni au fost evacuați în urma incidentului.

Acest caz a demonstrat că un obiect fără pilot care pătrunde în spațiul aerian național poate ajunge să producă efecte directe asupra civililor, chiar dacă ținta inițială se află în altă țară.

România intră într-o nouă etapă a apărării aeriene

Incidentele din ultimele luni arată că apărarea aeriană a României nu mai este doar o problemă teoretică. Războiul din Ucraina a adus amenințările militare mult mai aproape de frontierele țării, iar dronele au devenit una dintre cele mai utilizate arme în conflict.

Pentru România, provocarea este dublă: protejarea propriului teritoriu și contribuția la apărarea colectivă a NATO.

În acest context, mesajul autorităților este că sistemele de supraveghere și apărare trebuie modernizate continuu, iar cooperarea cu aliații trebuie să rămână o prioritate. România trebuie să poată reacționa rapid atunci când o dronă pătrunde în spațiul său aerian și, în același timp, să fie capabilă să sprijine apărarea altor state membre ale Alianței.

Cel mai recent incident, din 16 august, în care un F-18 spaniol a doborât o dronă suspectată că ar fi rusească după intrarea acesteia în spațiul aerian românesc, arată cât de importantă a devenit prezența aliată pe flancul estic.

Pentru București, concluzia este clară: România trebuie să fie pregătită pentru un scenariu în care apărarea aeriană presupune nu doar monitorizarea propriului teritoriu, ci și participarea activă la protejarea spațiului aerian al NATO. Într-o regiune în care dronele au devenit parte obișnuită a conflictului, viteza de detectare, coordonarea militară și existența unor sisteme adaptate acestui tip de amenințare pot face diferența dintre un incident controlat și unul cu urmări grave.